Bartók — Sonate

Angela Tosheva (pian) și Krasimira Sultanova (vioară) interpretează cele două sonate pentru vioară și pian de Béla Bartók în Sala Mare a Administrației Regionale Burgas, str. Tsar Petar nr. 1. Începe la ora 19:00, intrare liberă.

Program

• Bartók – Sonata pentru vioară și pian nr. 1, Sz. 75, BB 84 (1921)
• Bartók – Sonata pentru vioară și pian nr. 2, Sz. 76, BB 85 (1922)

Cele două sonate pentru vioară și pian ale lui Bartók sunt capodopere, create aproape în aceeași perioadă în care s-au născut Boulez, Berio și Boucourechliev. Aceste lucrări au mai mult de un secol și sună nu mai puțin abstract, avangardist și mistic decât unele lucrări noi de mare măiestrie, emoționând fără excepție fiecare ascultător.

Interpreți

Una dintre cele mai remarcabile reprezentante ale artei pianistice bulgare s-a născut la Sofia. Angela Tosheva și-a făcut educația muzicală sub îndrumarea pedagogilor Lyudmila Stoyanova, prof. Mara Petkova, prof. Bogomil Starshenov, prof. Lili Atanasova, precum și cu specialistul maghiar prof. György Sebők și cu clavecinistul norvegian prof. Ketil Haugsand.

Măiestria ei interpretativă și fina sa sensibilitate artistică sunt foarte apreciate în Bulgaria și în străinătate: este laureata a numeroase distincții ale unor prestigioase foruri muzicale, precum concursurile de la Salerno (1978) și Ústí nad Labem (1973), concursul „Liszt-Bartók” (1988), premiul „Pana de aur” al Classic FM Radio (1997), premiul „Chopin” al Institutului Cultural Polonez din Bulgaria (2010), un premiu al Salonului Bulgar al Artelor, împreună cu Mihail Goleminov, pentru instalația multimedia „Schumann-Oracol” și seria de concerte dedicate împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Schumann (2010), precum și distincția „Crucea de argint” cu prilejul sărbătorii naționale a Ungariei și pentru răspândirea muzicii maghiare dincolo de granițele Ungariei (2019).

Krasimira Sultanova este o violonistă virtuoză. S-a născut la Iambol. Întreaga ei familie este legată de muzică și de arte. Tatăl ei, Nikolai Sultanov, violonist și dirijor, este fondatorul orchestrei de cameră din Iambol, mama ei este violoncelistă, iar fratele ei este cântărețul de operă Georgi Sultanov. Bunicul ei este actorul Petar Slabakov, îndrăgit de generații de bulgari. La nouă ani, Krasimira Sultanova a intrat la școala de muzică din Burgas. A continuat la școala de muzică din Sofia, iar la optsprezece ani studia deja în Germania, la clasa de măiestrie de vioară a prof. Rosa Fain, elevă a lui David Oistrah.

Astăzi, Krasimira Sultanova este prima vioară a orchestrei de cameră „Dianopolis” – Iambol, dar cântă adesea ca invitată și cu mari orchestre europene.

Despre compozitor

Béla Bartók (1881 – 1945), compozitor maghiar, pianist și cercetător al muzicii populare. Autor al epocalei lucrări pentru pian „Allegro barbaro”, al operei „Castelul prințului Barbă-Albastră”, care a marcat începutul operei maghiare moderne, al celor șase cvartete de coarde considerate clasice în muzica modernă și al târziului „Concerto” pentru orchestră. A studiat la Academia Regală de Stat de Muzică a Ungariei din Budapesta, iar în 1907 a fost numit profesor pentru muzicieni interpreți. Pe lângă activitatea didactică, s-a întreținut pe sine și pe familia sa în principal din concerte. A cântat regulat în marile orașe ale Europei, ajungând până în Statele Unite și în Uniunea Sovietică. Cea de-a patruzecea aniversare i-a fost celebrată de revistele de specialitate din Viena și Paris. La cea de-a cincizecea aniversare, în 1931, a fost distins cu Ordinul francez al Legiunii de Onoare, iar în Ungaria cu distincția „Cununa Corvin”. Pentru culegerile sale de cântece populare a primit de două ori distincții românești („Bene merenti” și „Meritul cultural”).

Datorită activității sale științifice, culegerii de cântece maghiare și ale minorităților (românești, rutene, sârbești, slovace) în perioada 1906 – 1918, Bartók este considerat cea mai mare autoritate, de renume mondial, în domeniul muzicii populare est-europene. A cules, de asemenea, muzică arabă în Algeria, iar apoi muzică populară turcească din Asia Mică, în Turcia. Ca recunoaștere a activității sale în etnomuzicologie, în 1935 a fost ales membru al Academiei Maghiare de Științe. Faima mondială i-a adus-o lucrarea orchestrală „Muzică pentru coarde, percuție și celestă” (1936).

Din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, în 1940 a plecat împreună cu soția sa în Statele Unite. Operele sale îi asigură un loc alături de cei mai cunoscuți doi inovatori muzicali ai epocii, Arnold Schönberg și Igor Stravinski. Lucrările lui Bartók pentru copii sunt unice prin valoarea lor pedagogică și artistică.